Dacă nu ar fi existat deja, Cuba ar trebui să fie inventată. Un cocktail picant în care arome africane și europene s-au topit peste un vârf de frutabomba de Caraibe lăsând în urmă un gust americano, parfum jamaican și o dâră romantică de jazz pe malul mării. Cuba e toate astea și mai mult, o cultură bogată care emană son și culoare prin toți porii, care te hipnotizează cu ritmuri de tobe ale ceremoniilor Santeriste, a trabucului clasic și a fervorii cu care această nație și-a croit drum printr-o istorie complexă și fascinantă.

Au trecut nouă luni de când m-am mutat în sudul Indiei.  Auroville a contribuit la multe schimbări radicale în viața mea, în special la eradicarea fricii. Am început să mă exprim, să comunic prin dans, muzică sau hatha yoga, am învățat care-s toanele unei motociclete, m-am aruncat în brațele Oceanului Indian pentru a-mi înfrânge o dată pentru totdeauna fobia de apă adâncă și sufocare, am mers la vraci locali, am testat metode alternative de vindecare și am luat pauze scurte de maxim o lună pentru a călători în nord estul tribal al Indiei, în Sri Lanka și Nepal, la un centru vipassana și prin împrejurimile rurale ale sudului Indiei. 

În ziua aia mi-a fost permis să fiu patetică, slabă, obosită, fără speranță sau direcție. Să nu se aștepte nimic de la mine. Să pot zace fără învoire de la serviciu, medic sau preot. Mi s-a părut că am așteptat o viață ziua asta. Ziua în care am să fiu eu cu mine împreună cu alții.

India e umană. Miroase sălciu, sărat, a flori și a acru pe alocuri. Mă vede: trăgând după mine o valizoaie cântărind nici mai mult nici mai puțin greutatea mea în boarfe, tocuri, gel de duș și bețișoare de ureche (merg la sigur, nu-i de joacă). Pune mâna pe mine: mă împinge mai în față, mă stoarce ca pe o lămâie suculentă, îmi da una după cap. Mă degustă curioasă, pe jumate flămândă, pe jumate dezgustată. Îmi ascultă ritmul cardiac de iepure scăpărat și râde cu dinții la vedere: te mai codești mult? Bine ai venit acasă!

 Doi călători de profesie proaspăt întorși din New York, o IT-istă convertită ulterior în deforestator de profesie în pădurea tropicală din Sadhana Forest, un graphic designer căruia îi era frica de lilieci dar care după trei zile nu i se mai vedea urma în spatele fumului de moped pe care cutreiera zeci și zeci de kilometri din inima Tamil a Auroville-ului și o moldoveancă stramutată în Manchester dar cu suflet indian au spus DA. Se pleacă la sat. Se încearcă. Se poate.

Și pentru că am cele mai mari emoții din lume pentru lansarea de la Bookfest de pe 5 iunie am zis că ar fi mai cuminte să-mi aduc aminte de unde a început totul.

Stau 10 zile în Cuba, ce îmi recomanzi? Am timp să văd Havana toată în 3 zile? Ce plaje ți-au placut? E periculos acolo? Casa particular se rezervă în avans sau găsesc camere libere oricum? Unde găsesc biciclete de închiriat? Ceva nu așa turistic e de făcut? Cum ajungem în Baracoa? Orice taxi e de încredere? Pot folosi și moneda națională? Trinidadul merită? Și dansurile sunt chiar așa senzaționale?

Călătoritul e hobby-ul tău? Preferi excursiile organizate de agenții? Căutarea celui mai bun preț pentru un zbor intercontinental îți dă dureri de cap? Cari după tine cel puțin două valijoare a câte 20 kg fiecare oriunde ai pleca? All inclusive-ul e prietenul tău cel mai bun? Bugetul nu e o problemă?

Atunci acest articol nu îți este dedicat ție.